După ce a citit raportul MCV, Tăriceanu îi face o cerere-surpriză lui Cioloș. „ Ar necesita un punct de vedere extrem de critic al Guvernului”

„Resping acest raport și cer Guvernului să-l returneze cu toate criticile care au fost deja formulate și altele pe care Guvernul va avea obligația să le formuleze, pentru a fi refăcut ținând cont de observațiile pe care nu numai eu le-am făcut până în prezent, dar și alte persoane și instituții. Ar necesita un punct de vedere al Guvernului, care să analizeze în amănunțime și extrem de critic toate observațiile incluse în raport”, a declarat, vineri, Călin Popescu Tăriceanu, într-o conferință de presă la Parlament.

De asemenea, președintele Senatului soliciă Guvernului să înceapă procedurile diplomatice pe lângă Comisia Europeană pentru încetarea monitorizării în domeniul justiției pentru că „acest mescanism nu are niciun fel de bază juridică în tratatul de aderare” „și începe să fie folosit mai degrabă ca un instrument politic”.

„Foarte multe țări din Europa fac o legătură permanentă și absolut ilogică între aderarea la Schengen și MCV. Nici aderarea la Schengen nu este o opțiune care se acordă României, este o obligație a țărilor membre înscrisă în tratatul de aderare. Calitatea de membru Schengen se obține nu pe baza unor condiderente politice cum sunt incluse mai mereu în Mecanismul de Cooperare și Verificare, ci pe baza unor realizări tehnice care să exprime capacitatea unor țări de a se înscrie în regulamentele și cerințele funcționării în spațiul Schengen”, a mai spus Tăriceanu.

Președintele Senatului a afirmat că raportul are „un ton parternalist” și induce ideea că „autoritățile române nu sunt capabile să-și rezolve problemele fără recomandările prețioase primite de la birocrația Uniunii Europene”.

El a mai spus că în există aprecieri, concluzii și recomandări care contrazic dispoziții din Constituția României, referitor la dreptul de liberă exprimare.

„Cât despre cerința din Raport privind motivarea de către Parlament a deciziilor sale (în cazul cererilor de ridicare a imunității-n.r.), ea nu doar că nu are suport constituțional sau legal, dar nici nu ar putea fi realizată tehnic. Ar însemna să fie redactate sute de motivări pentru o singură decizie a Parlamentului. Fiecare parlamentar votează conform propriilor convingeri și dă socoteală pentru votul său doar în fața alegătorilor și nu în fața DNA, a Ministerului Public sau a Ministerului de Justiție”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.

Președintele Senatului a mai susținut că imunitatea parlamentară nu este o invenție românească și nu e proprie doar României, ci tuturor statelor membre ale UE. „Imunitatea îi deosebește pe parlamentari de cetățenii obișnuiți în toată Europa, iar ea se referă în România doar la declarațiile politice”, a susținut Tăriceanu.

Guvernul a precizat, săptămâna trecută, că Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) emis de Comisia Europeană recunoaște caracterul durabil și sustenabil al reformei justiției și al luptei anticorupție, astfel încât există premisele finalizării procesului MCV.

„Acest al treilea raport anual consecutiv pozitiv dovedește caracterul durabil și sustenabil al reformei în justiție și al luptei împotriva corupției, fiind un indicator al măsurii în care autoritățile române și-au asumat și au îndeplinit obiectivele MCV. În acest sens, considerăm că recunoașterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană. Astfel, având în vedere concluziile pozitive ale raportului, considerăm că există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române, de exemplu, în structura Strategiei Naționale Anticorupție”, se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al Executivului după ce Comisia Europeană a dat pulicității raportul.